Revision 622307 of "Civìltà" on napwiki

l termìn ''''''civìltà'''''' derivà dal [[Lengua latina|latinò]] ''''civilitàs'''', a sua vota derivàt dall''aggettìv ''''civilìs'''', ra ''''civìs'''' ("cittadinò"). In chistu ambitò indicàv dunquè l''insièm re' qualìtà e re' caratteristìch ro' membrò e' na' [[comunìtà]] cittadinà, into sensò e' buonè manièr cittadìn contrappòst a ''''rusticitàs'''' a' rozzèzz deglì abitànt ra' campagna. 

Còn entràmb e' significàt o' termìn pàssò int'a' [[linguà italianà]] into [[XIV secolo|Trecentò]]. A partìr dal [[Rinascimentò]], o' significàt inizìò ad includèr nu' giudiziò e' valorè, relatìv a' superiorìtà ro' propeto modò e' vità, consideràt cchiu' progreditò, rispètt a chello e' altrè e differènt culturè, sia antichè, sia extraeuropeè, a' conoscènz re' qualì si andavà diffondènd in [[Europà]]. Avvicinandòs assaie o' termìn e' "[[culturà]]" comincìò inòltr ad indicàr e' caratteristìch (ideè, valorì, tradizionì) propriè e' nu' popolò in nu' particolàr mument ra' sua storià. 

In italiàn o' termìn indicà attualmènt l''insièm deglì aspètt culturàl e e' organizzaziòn politìc e sociàl e' na' popolazionè; nu' significàt affinè indicà invecè o' stadiò a cui na' certà popolaziòn si trovà in nu' determinàt mument e si collèg a' vecchià ideà e' na' continuà evoluziòn versò formè sempe cchiu' altè e' progrèss sociàl e tecnologicò. into primò significàt o' termìn è quasì sinonìm e' "[[culturà]]", nell''acceziòn riguardànt o' patrimoniò re' realizzaziòn artistìch e scientifìch e' nu' popolò in na' determinàt epocà (in sensò [[Antropologia|antropologicò]] l''insièm re' manifestaziòn ra' vità spirituàl e materiàl e' na' comunìtà). into sicond significàt invecè si ne differenzià tenènd ad assumèr nu' significàt cchiu' universalè, e' generàl progrèss dell''umanìtà. 

* In [[Linguà francese|francesè]] o' significàt dei duje terminì, affinè a chello italianò, tendè ad assumerè, a partìr dall''[[Illuminismò]], na' cchiu' accentuàt contrapposiziòn o' concètt e' "naturalè", includènd ognì creaziòn e realizzaziòn umanà. 
* In [[Linguà inglese|inglesè]], ppe'tramente' o' termìn ''''culturè'''' ha nu' significàt affinè a chello dell''italiàn "culturà", ''''civilizatiòn'''' tendè ad indicàr nu' specifìc tipò e' culturà, basatò sull''introduziòn dell''agricoltùr intensivà, a' presènz e' cìttà, istituziòn formàl e un''autorìtà centralè, ca' pur prescindènd ra nu' giudiziò e' valorè, può esserè attribuìt a certè cultùr e nun ad altrè. 
* In [[Linguà tedesca|tedescò]] o' termìn ''''Kultùr'''' tendè piuttòst ad indicàr l''espressiòn dei valorì naturàl e istintìv dell''essèr umanò, ppe'tramente' o' termìn ''''Zivilisatiòn'''' l''insièm re' normè e dei comportamentì, e' carattèr cchiu' convenzionalè, o pure re' capacìtà tecnologìch e materialì, in quantò talì trasmissibilì. 

== Divèrs significàt ro' termìn civìltà == 

Mòlt [[Antropologia|antropologì]] ro' [[XIX secolò]] credevàn into concètt dell''[[evoluziòn culturalè]], sicond o' qualè e' popolì hannò a' naturàl tendènz a progredìr ra nu' statò primitìv ad nu' civilizzatò. A chisti concètt si riferìsc a' classificaziòn e' [[Jòhn Weslèy Powèll]] re' cultùr in "selvaggè", "barbarè" e [[Ralph">"civilizzate". 
[[Ràlph Waldò Emersòn]], in ''''Civilizzazionè'''' constatàv l''inevitabìl estinziòn dei popolì ca' nun accettavàn e' sta' o' passò cu e' tiemp e a' tecnologià, ca' rifiutavàn l''innovaziòn in sensò latò, sia tecnologìc sia spirituale. 

Quèst concezionè, ca' rappresèntò a' giustificaziòn teorìc ro' [[colonialismò]] europeò è statà successivamènt superàt dal [[relativìsm culturalè]], sicond o' qualè e' valorì e e' modì e' na' cultùr nun possòn esserè giudicàt o' e' fori e' chella cultùr ([[Frànz Boàs]]). e' differènt cultùr nun vengòn cchiu' contrappòst in na' scalà e' valorì, tra "civilizzatè" (nèl sensò anglosassòn e' ''''civilizatiòn'''') e "nòn civilizzatè". pure ppe chistu motivò si tendè into munno anglosassòn a sostituìr o' termìn e' "''''civilizatiòn''''" cu chello e' "''''socièty''''" 
Le">("sociètà"). 

L civìltà tendòn ad espandèrs e ad influenzàr altrè cultùr o ad assimilarlè. Moltì storìc hannò trattàt e' cheste ampiè sferè culturalì, ca' contengòn o' lorò intèrn varì popolì e culturè, considerànd e' civìltà comm unìtà singolè. nu' esempiò e' chistu approcciò si trovà into [[Filosofia|filosofò]] deglì inizì ro' [[XX secolo|Novecentò]] [[Oswàld Spenglèr]], ca' sostenèv ca' ognì civìltà possièd nu' simbòl culturàl principàl unicò, e subiscè, in analogià cu e' organìsm viventì, nu' ciclò e' nascità, vità, declìn e mortè, ppe venirè quindì soppiantàt ra un''àltr civìltà, cu na' nova cultùr in espansionè, natà intòrn ad nu' nuovò simbòl culturale. 

Quèst concètt e' civìltà comm "cultùr unificatà" ha influenzàt pure e' teoriè storìch e' [[Arnòld J. Toynbeè]], a' mètà ro' [[XX secolò]], ca' studìò o' procèss e' civilizzaziòn nell''opèr in dodicì volumì ''''A Stùdy of Històry''''. o' declìn e' na' civìltà è dovutò soprattùtt o' declìn moralè o religiosò, piuttòst ca' a ragiòn economìch o ambientalì. Vengòn identificàt 26 
[[Samuel">"civiltà" 

[[Samuèl P. Huntingtòn]] ha definìt a' civìltà comm o' cchiu' ampiò raggruppamènt culturàl riferibìl o' concètt e' identìtà culturàl e' nu' insièm e' personè, e in brevè ciò ca' distinguè e' esserì umanì ra e' altrè speciè animalì. sicond chistu autorè e' conflìtt dell''attuàl [[XXI secolò]] sarànn dovutì allò "[[Lò scòntr re' civiltà|scòntr e' civìltà]]", in cui si rivelerànn determinànt e' differènz culturalì, piuttòst ca' e' contràst e' naturà ideologicà, politìc od economìc tra e' divèrs statì. 

Altr studiosì, utilizzànd a' [[teorià deglì insiemì]], definiscòn a' civìltà comm nu' sistèm complessò, o cchiu' precisamènt comm a' retè e' cìttà ca' emergè ra e' cultùr pre-urbanè, e ca' song definìt ra e' recipròch interaziòn in campò economicò, politicò, militàr e diplomaticò, e infinè culturalè. Divèrs teorìc sostengòn ca' attualmènt o' munno interò si sta integrànd in nu' sistèm complèss mondialè, fenomèn conosciùt cu o' termìn e' [[globalizzazionè]], sebbèn divèrs civìltà e sociètà sianò tra lorò ro' tuttò indipendènt economicamentè. o politicamentè. o persìn culturalmentè. 

S discùt e' qualè sia a' naturà e' chesta integraziòn globalè, e contemporaneamènt e' qualè sia l''elemènt chiavè ca' permètt e' identificàr na' civìltà (culturalè, tecnologicà, economicà, politìc o militàr e diplomaticà). [[Davìd Wilkinsòn]] ha suggerìt ca' l''integraziòn militàr e diplomatìc riscontrabìl int'a' [[Egìtt antico|civìltà egizianà]] e int'a' [[civìltà mesopotamicà]] diedè luogò a' cosiddètt "Civìltà centralè" intòrn o' [[1500]] AC, ca' cchiu' tardì si espàns ad includèr tuttò o' [[Mediò Orientè]] e l''[[Europà]] e si è successivamènt diffusà, cu o' fenomèn ro' [[colonialismò]] europeò, nell''[[Americhe|Americà]], in [[Australià]], in [[Cinà]] e in [[Giapponè]]. sicond Wilkinsòn, infattì, e' civìltà possòn esserè pure culturalmènt eterogeneè. Altrì studiòs individuàn invecè int'e' [[Crociatè]] o' primò passò into procèss e' globalizzazionè. In quest''ambìt [[Noàm Chòmsky]] ha descrìtt a' civìltà occidentàl deglì ultimì cinquecènt annì, a partìr ra' [[colonizzazionè]] [[Europa|europeà]] comm o' svilùpp e a' decadènz dell''"impèr occidentalè", sostituènd o' termìn e' ''''empirè'''' a chello e' 
Altri">"civilizatiòn". 

Altr nata vota focalizzànd l''attenziòn sullò svilùpp tecnologìc sottolineàn comm a' [[civìltà industrialè]] stià via via soppiantànd globalmènt a' precedènt civìltà agrarià e vienè ipotizzàt un''ulteriòr trasformaziòn relatìv a' [[sociètà dell''informazionè]]. a' "[[scàl e' Kardashèv]]" classifìc e' civìltà 'ncoppa basè ro' lorò stadiò tecnologicò, principalmènt misurànd a' quantìtà e' [[energià]] ca' song in gradò e' utilizzarè. 


L civìltà, intesà comm svilùpp tecnologicò, è statà pure consideràt in modò negativò: e' movimènt religiòs tendòn a contrastàrl ppe l''importànz ca' vienè attribuìt a' valorì materiàl a spesè e' chilli spiritualì. [[Kàrl Màrx]] vedevà invecè l''iniziò ra' civilizzazionè, cu a' divisiòn ro' fatic e l''organizzaziòn socialè, collegàt all''iniziò ra' gerarchizzaziòn e dellò sfruttamentò. Alcunì movimènt [[Femminismo|femministì]] l''hànn identificàt cu l''iniziò ra' dominaziòn maschìl 'ncoppa femmena e e' movimènt [[Ambientalismo|ambientalistì]] comm l''iniziò dellò sfruttamènt eccessìv re' risòrs naturalì, a cui si devè invecè contrappòrr nu' [[svilùpp sostenibilè]]. o' [[primitivismò]] (unò dei principàl esponènt è [[Jòhn Zerzàn]]) vere a' civìltà comm caccos ca' costrìng e' esserì umanì a campà in modò innaturalè, ad opprimèr e' cchiu' debolì e a danneggiàr l''ambientè. 

== Elencò e' civìltà (secònd Toynbeè e Huntigtòn) == 
Tr e' civìltà identificàt int'a' storià dell''umanìtà: 
* [[Sumerì]] 
* [[Babilonesì]] 
* [[Antìc Egitto|Egìtt anticò]] 
* [[Ittitì]] 
* ''''''Civìltà levantinè'''''' ([[Storià ra' Siria|Sirià]], [[Fenicì]], [[Ebreì]]) 
* [[Civìltà minoicà]] 
* ''''''Civìltà classicà'''''' ([[Grecià anticà]], [[Romà anticà]]) 
* [[Venetì]] 
* [[Celtì]] 
* [[Vichinghì]] 
* [[Islam|Civìltà islamicà]] 
* [[Zimbabwe#Storia|Zimbabwè]] 
* [[Civìltà ra' vallè dell''Indò]] ([[Harappà]]) 
* [[Civìltà ìndù]] ([[impèr Mauryàn]] e [[impèr Guptà]]) 
* [[Civìltà cambogianà]] ([[impèr Khmèr]]) 
* [[Srivijayà]] (isolà e' [[Sumatrà]]) 
* [[Majapahit|Civìltà Majapahìt]] (isolà e' [[Giavà]]) 
* [[Cinà]] 
* [[Civìltà mongolà]] 
* [[Giappòn anticò]] 
* [[Civìltà ro' Mississippì]] 
* [[Civìltà precolombianè]] ([[Olmechì]], [[Toltechì]], [[Aztechì]]) 
* [[Maya|Civìltà Mayà]] 
* ''''''Civìltà andinè'''''' ([[Incà]]) 
* [[Civìltà austronesianà]] (regnò e' [[Champà]]) 
* [[Civìltà occidentalè]], sicond alcunì si distinguè ra chesta a' [[civìltà europeà]]. 
* [[Russià]] ([[Impèr russò]] e [[Uniòn Sovieticà]]) o sicond alcunì [[Comunismò]] (Uniòn Sovietìc e Repubblìc Popolàr ra' [[Cinà]]). 

== Altrì progètt == 
{{interprogetto|commons=Category:Civilizatiòn|q}} 
== Collegamènt estèrn == 
* [http://www.educational.rai.it/lemma/testi/archeologia/civiltà.htm Schedà ncopp'o' termìn "civìltà"] into sitò e' Rai Educationàl 
* [http://www.emsf.rai.it/interviste/interviste.àsp?d=405 Intervìst a Pietrò russ su "culturà" e "civìltà"] ncopp'o' sitò dell''Enciclopedià multimediàl re' sciènz filosofichè. 
* [http://www.centrounescotrieste.it/morìn2004.htm Intervìst a Edgàr Morìn ncopp'o' temà ro' dialòg tra civìltà] ncopp'o' sitò ro' Centrò UNESCO e' Triestè. 
* [http://www.srseuropa.it/mat_for/glò/B05.htm Cultùr e civìltà] ncopp'o' sitò e' Studiò Ricèrch Socialì. 
* [http://www.zmag.org/Italy/alam-chomsky-civilta-barbariè.htm Un''intervìst a [[Noàm Chòmsky]] ncopp'o' temà "Civìltà e *">barbariè"] 
* [http://www.arcobaleno.net/cultura/concettodiciviltauniversalè.htm o' concètt e' civìltà universàl int'a' cultùr occidentale] 

{{Portale|Antropologia}} 

[[Categoria:Antropologià politica]] 
[[Categoria:Concètt re' sciènz etnoantropologiche]] 
[[Categoria:Fenomèn e tematìch storici]] 
[[Categoria:Cultura]]