Revision 601262 of "Ecunumia (articulu 'n calabbrisa)" on scnwiki

{{Appellu a 'i calabrise}}
{{VariantiCalabbria|artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard|[[Econumìa]]}}

===Introduziona===
Ppe ecunumia - d'o grecu οἴκος (oikos), "casa" 'ntesu puru comu "bene de hamigghia", e νόμος (nomos), "legge" - s'intenda sia l'utilizzu d'e risorsi scarsi ppe soddisfara a lu megghju i bisogni 'ndividuali contenendu 'a spesa, sia u sistema d' organizzaziuna dell' attività 'e tala natura attuati da persuni, organizzaziuni e istituziuni (sistema economico).

===Operatori ecunumici===

L'agenti economici cchi operanu 'ntra i scambi ecunumici sunnu :
* i hamigghi, cchi consumanu beni e servizi prodotti ;
* i società o produttori cchi svolgianu attività hinalizzati a lu conseguimentu 'e nu guadagnu derivatu d'a vendita d'e beni e servizi prodotti
* u statu ca intervena attraversu i prelievi tributari, attraversu leggi cchi disciplinanu i scambi ecunumici e ,'nta arcuni casi attraversu aziendi pubblici divena produttora;
* e atri organizzaziuni senza hinalità 'e lucru, cchi eroganu servizi a beneficiu d'e hamigghi (sindacati d'e lavoratori, organizzaziuni religiosi, enti 'e beneficenza ecc).

=== Hatturi produttivi ===

Pp'a produziuna 'e beni e servizi s'utilizzanu particulari risorsi ditti '''hatturi produttivi''' cchi si dividanu in:
* hatturi produttivi umani (lavoru),
* hatturi produttivi materiali (u capitala, u terrenu ecc...).

I hatturi produttivi, puru ca sunnu utilizzati efficentementa, 'on bastanu pp'a produziuna d'e beni e servizi ca sunnu necessari a soddisfara tutti i bisogni avvertuti; ppe chissu si hannu 'e hara arcuni scelti chi ponnu essara riassumuti 'nta tri domandi:
* cchi producira e 'n quala quantità ?
* comu producira ?
* e ppe ccui? .

I primi dui domandi trovanu 'na risposta cuncreta 'nto grafichu d'a '''frontiera d'a produziuna''' o '''frontiera d'e possibbilità produttivi''' mentre ppe chiddhu cchi riguarda 'a terza domanda, quandu si trova 'na risposta 'a li primi dui domandi a terza risposta esta automatica.

===frontiera d'a produziuna===

Vistu ca i risorsi pp'a produziuna e nu certu bena o servizu sunnu scarsi, i risorsi cchi sunnu a dispusiziuna hannu e d'essera utilizzati efficentementa ppe raggiungira u massimu prohittu.
'Nto u graficu d'a frontiera d'a produziuna quarsiasi puntu sutta 'a curva esta 'na cumbinaziuna inefficenta, mentre quarsiasi puntu subba 'a curva esta 'na cumbinaziuna impossibbala (picchi 'on bastanu i risorsi) e 'n hina tutti i punti d'a curva sunnu cumbinaziuni 'e massima efficenza.

===Setturi ecunumici===
'A divisiona tradiziunala comprenda tri setturi:
* settura primariu, cchi cumprenda l'agricurtura, 'a sirvicurtura, 'a pesca, u sfruttamentu d'e cavi e d'e minieri;
* settura secundariu, cchi cumprenda l'industria 'n sensu strittu, l'edilizia e l'artigianatu;
* e settura terziariu, che producia e forniscia servizi.
Atri classificaziuni cchju articulati sunnu:
* ISIC (International Standard Industrial Classification of All Economic Activities), cchi vena utilizzatu d'a Divisiuna Statistica d'e Naziuni Uniti;
* ESCAP (Economic and Social Commission for Asia and the Pacific), cchi vena utilizzatu d'a Naziuni Uniti;
* NACE (Nomenclature statistique des activités économiques dans la Communauté européenne), usatu dall' Uniona Europea [In Italia l’ISTAT traducia i codici NACE comu classificaziuna ATECO].

===Vuci currelati===
* [[microeconumìa]],
* [[macroeconumìa]].

[[Catigurìa:Econumìa]]


[[ar:علم الاقتصاد]]
[[de:Volkswirtschaftslehre]]
[[fa:اقتصاد]]
[[fi:Kansantalous]]
[[hy:Տնտեսություն]]
[[id:Ilmu ekonomi]]
[[jv:Ekonomi]]
[[nn:Økonomi]]
[[no:Økonomi]]
[[ps:اقتصاد]]
[[ru:Экономика]]
[[sa:अर्थशास्त्रं]]
[[sk:Ekonomický systém]]
[[sv:Ekonomi]]
[[tl:Ekonomiya]]
[[tr:İktisat]]
[[uk:Економіка (наука)]]
[[yi:ווירטשאפט]]