Revision 732556 of "Funk" on scnwiki

{{Gèniri musicali|
Gèniri = Funk|
Urigini stilistiche = [[Gospel]] <br /> [[R&B]] <br /> [[Jazz]] <br /> [[Soul]] <br /> [[Rock psichedelicu]] <br /> [[Blues]]|
Urigini culturali = Na li [[Stati Uniti dâ Mèrica]] nnà fini di li anni sissanta|
Strumenti tipici = [[Vuci (mùsica)|Vuci]] <br /> [[Chitarra elettrica]] <br /> [[Bassu]] <br /> [[Batteria]] <br /> [[Strumenti a ciatu]] <br /> [[organu Hammond]] <br /> [[Tastiera]] <br /> [[sintetizzaturi]]|
Pupularitati = Diffusu 'n tuttu u munnu, appi massima pupularitati na li anni sittanta, sopratuttu na li [[Stati Uniti dâ Mèrica]].
}}

'''Funk''' è nu termìni cuniatu na li [[Stati Uniti dâ Mèrica]] na li anni cinquanta, pi innìcari di li caratteristiche ritmiche e sunori prisenti 'n divìersi ambiti musicali. Inizialmenti u termìni fu usata nto [[jazz]] pi innìcati nu approcciu musicali rudi e libbìru ra sufisticazioni, lijari a lu [[blues]], cu riff ripetitivi e cu nu ritmo incalzanti. 'N seguitu l'aggettivu ''funky'' fu utilizzatu sempri cchìu puru 'n avutri ambiti musicali comu u [[soul]] e lu [[R&B]].

U significatu du vocabbulu funk (u u so aggettivu funky) nnò slang di li afrumèricani innìca generalmenti nu cattivu ciauru, comu u ciauru di nu corpu 'n statu di eccitazioni, e pi estensioni putia significari “sexy”, “sporcu”, “attraenti” ma puru “autenticu”, cioè uriginali e libbìru ra inibizioni.

== Storia ==

[[File:JamesBrown.jpg|thumb|left|180px|[[James Brown]], u funnàturi du funk.]]
Dopu li album ri [[James Brown]], (u criaturi du funky, ispiratu da lu so sassofonista [[Maceo Parker]]), [[Papa's Got a Brand New Bag]] ([[1965]]), [[I Got You]] ([[1966]]) e [[Sex Machine]] ([[1970]]), s'accùminciò a cunsidirari u funk comu nu veru e propriu gèniri musicali. U termìni fici a so cumparsa ufficiali 'n ambitu [[rock]] 'n nu branu du [[1967]] ri “Dyke and the Blazers (Funky Broadway).

[[George Clinton]] è giniralmenti cunsidiratu u principali innuvaturi du funk. Cu i so gruppi [[Parliament]] e [[Funkadelic]] accùminciò a esibirisi na li anni sittanta difinennùsi u “sacirdoti di la riliggiuni di la giungla e di la strata” nata pi libbìrari li umani da li forzi negativi di nu munnu sìenza funk, invintannù u gèniri “P-funk”, c'assunsi u significatu di “Parliament - Funkadelic”, u funk a la massima putenza, na la so forma cchiù pura. Artisti lihati a George Clinton sunnu sicuramenti dui avutri granni patri du P-Funk, u bassista [[Bootsy Collins]], ca fici parti sia di lu gruppu ri [[James Brown]] (nnà lu gruppu [[The JB's]]) sia nnè Parliament-Funkadelic, e [[Roger Troutman]] cu i so [[Zapp & Roger]], purtannu a la nutorietati munnìali u “talkbox”, nu mudificaturi di vuci prima utilizzatu sulu 'n cullegamentu a di li chitarri da gruppi [[rock]], ddà li 'n poi inveci culligannuli da nu latu a nu sintetizzaturi e dall'avutru a la vucca, criannu nu sonu magicu.

[[File:GeorgeClinton.jpg|thumb|right|180px|[[George Clinton]], l'innuvaturi du funk.]]
Na li anni sittanta u gèniri sviluppò i tratti caratteristici ca lu cuntraddistingunu ancùora ùora: linii ri bassu incalzanti e ripetitivi (esemplari chiddi du bassista di [[Sly Stone]], [[Larry Graham]], criaturi di la tecnica slap); riff ri chitarra elettrica tagghìenti e sincupati, nutriti sizzioni ciati e ballabilitati di brani, cu largu spazziu a li brani strumintali e a li assuli. Na li anni sittanta e uttanta u funk s'arrìminò cu la [[disco music]] cu gruppi comu [[Earth (gruppu)|Earth]], [[Wind & Fire]], [[Kool & The Gang]], [[Jackson Five]] e [[Brand New Heavies]]. Nto [[jazz]] a partìri da la fini di li anni sissanta u termìni ''funky'' pigghìo a innìcari prima alcuni travagghì [[jazz]] misculiati cu funk e lu [[blues]] ([[hard pop]]) a esempiu certi canzuni ri [[Horace Silver] o [[Blue Mitchell]], nonché [[Lee Morgan]] è 'n seguitu, cchiù 'n ginirali, nu stili nfluinzatu da lu funk anni sittanta e da lu [[rock]], da alcuni definitu jazz-funk ([[Miles Davis]], [[Herbie Hancock]], [[George Duke]], [[George Benson]], [[Stanley Clarke]]). Nnà l'usu comuni impropriamenti i termìni  [[jazz rock]], [[fusion]] e funky sunnu poi addìvintati sinonimi.

Dopu li anni uttanta l'inafferabili funk s'arrìminò cu avutri gèniri e ispirò i musicisti cchiù disparati. U P-Funk è a la basi di la nascita du [[West Coast Rap]], artisti comu li [[N.W.A.]], [[DJ Quik]], [[Too $hort]] e tutti i patri du [[Gangsta rap]] si sunnu infatti ispirati al li sunoritati soprattuttu ri [[George Clinton]] e [[Roger Troutman]].

L'influenzi funky di la mùsica [[soul]] e di la mùsica [[disco music|disco]] nto [[jazz]] purtaru a la genisi di l'[[acid jazz]], gruppi comu [[Jamiroquai]] e [[James Taylor Quartet]] ammùstranu chiari influssi funk. 

U funk, junciutu a li primi spirimentazioni elettroniche di li anni sittanta e a la [[disco music]] dettìru contributu a dari vita a lu gèniri [[mùsica house|house]] da li manu ri prudutturi comu [[Frankie Knuckles]], [[Larry Levan]] e avutri, gèniri, addìvintatu u cchiù ballatu na li ultimi 30 anni e ca avi a ssò vota rivuluzziunatu u munnu di la mùsica, dannu u via ad assai avutri gèniri ùoggi classificatusi sutta u nomu [[electronic dance music]] (EDM).

Si po' diri ca u funk nasciu comu aggittivu pi definiri quarchi caratteristica musicali esistenti, si mudificò a gèniri autonomo na li anni sittanta e uòggo è sustanzialmenti turnatu a la so funzioni di aggittivu, pi caratterizzari alcuni specificitati di gèniri comu l'[[acid jazz]], l'[[hip hop]] e lu [[funk rock]], oppuri semplicementi nnè nomu di qaurchi gruppu musicli, comu ad esempiu i [[Planet Funk]].